ELECTROPUNCTURA
Date experimentale

Electropunctura = Tonifiere, Dispersie, Transmisie

Tonifiere = marirea, stimularea, intarirea activitatii punctului sau meridianului.
Dispersie = reducerea, slabirea, calmarea activitatii punctului sau meridianului.
Transmisia = masaj electric al meridianului, accelerarea fluxului energetic la tonifierea meridianului, incetinirea fluxului energetic la dispersarea meridianului.

Frecventa - sub 5 Hz au efect tonifiant, cele peste 20 Hz efect sedativ

Ritmul de stimulare -


Intensitatea curentului electric = maxim 1 mA

Tensiunea electrica = maxim 100V, depinde de impedanta electrica a pielii

Polaritatea electrozilor -

"+" pozitiva pe punct pentru dispersie
"- " negativa pe punct pentru tonifiere

tonifiere meridian:

"- ", tonifiant, pe punctul cu numar mic al meridianului
"+", disperant, pe punctul cu numar mare al meridianului

dispersare meridian:

"+", dispersant, pe punctul cu numar mic al meridianului
"- ", tonifiant, pe punctul cu numar mare al meridianului

Se utilizeaza curent asimetric cu o alternanta scurta cu tensiune mare pe portiunea pozitiva (de ex.) si tensiune mica pe portiunea negativa, lunga.

Tabel cu senzatia produsa de curentul electric functie de tipul stimularii.
 
Stimulare ? \\ PragulÄ perceptiei durerii tolerantei
Stimulare prin piele 0,1 mA 1 mA 10 mA
Stimulare prin ace 0,08 mA 0,5 mA 1 mA

TEORIA PORTII DE CONTROL (Melzak si Wall) =>

Excitarea punctului S36, de unde pleaca fibre nervoase cu diametru mai mare si mai mielinizate, stimuleaza la nivelul cornului dorsal al maduvei (substanta gelatinoasa a lui Rolando) interneuronul si eliberarea de enkefaline ce blocheaza eliberarea substantei P la nivelul celulei T, respectiv blocheaza transmiterea senzatiei dureroase din sectorul inervat de fibrele cu diametru mic din acelasi metamer (prin tractul spinotalamic).

PA => interneuron (enkefalina) => blocaj substanta P la celula T ó blocaj durere

Durerea este inhibata [1, p223] de:

=> stimularea PA

=> stimularea unui nerv senzitiv

=> pensarea tendonului lui Ahile

=> stimularea electrica directa a nucleului centromedial.

In 1952 Kobei Akabane descopera ca in cursul unei afectiuni unele din punctele Jing-distale devin dureroase [1, p162]. Hipersensibilitatea dispare la vindecarea bolii.

Testul Akabane - Kajdos = varful unei tigari aprinse la 1 cm de punct, se noteaza timpul pana la aparitia senzatiei de durere (arsura).

Se iau in considerare: Frecventele de stimulare [1, p183] sunt: La aceeasi intensitate a stimulului senzatia dureroasa creste de la 30 la 100 Hz, apoi scade de la 100 la 1000 Hz [4, p210].
 
Calitate stimul \ Efect  Tonifiere Dispersie
Frecventa Mica 0,1-5 Hz Mare peste 20 Hz
Intensitatea 0,5-0,8 mA;catre prag dureros 0,1-0,4 mA, catre prag perceptie
Polaritatea Electrodul negativ Electrodul pozitiv
Sensul curentului In sensul meridianului Contrar sensului meridianului
Durata Mica 2-5 min Mare 10-20 min

Peste 20-30 Hz contractiile musculare ritmice dispar, apare tetanie (muschi permanent contractat). Frecventele mai mari de 1kHz nu sunt necesare fiindca durata fazei refractare a nervului este de cca. 1 ms adica 0,1 ms latenta; 0,5 ms flux de Na in afara celulei; intarzierea 0,2 ms; 0,2 ms repolarizarea cu flux de K in celula.

[1, p184 ]

Frecventele joase (4 Hz) par a induce analgezie prin eliberare de endorfine.

Frecventele inalte (200 Hz) par a induce analgezie prin eliberare de serotonina.

Naloxona, blocant al endorfinelor, suprima doar analgezia indusa de 4 Hz fara a afecta analgezia de 200 Hz.

Paraclorfenilanina blocheaza analgezia de 200 Hz si nu o influenteaza pe cea de 4 Hz.

Sub 5 Hz efect tonifiant, peste 20 Hz efect sedativ

"–" pe PA de tonifiat de pe meridian (ex. pe stanga), "+" pe PA omonim de pe acelasi meridian din partea opusa (dreapta)

"–" pe PA cu numar mic de pe meridian, "+" pe PA cu numar mare de pe acelasi meridian din aceeasi parte a corpului => tonifiere de meridian

"+" pe PA cu numar mic de pe meridian, "–" pe PA cu numar mare de pe acelasi meridian din aceeasi parte a corpului => dispersie de meridian

Yoshio Nakatani in 1950 exploreaza cu curent continuu de 21 V si identifica punctele cu rezistenta electrica scazuta [11, p31]. In curent continuu la 12 V de obicei nu mai pot fi identificate punctele active. Implantand ace si injectand 200 m A timp de 7 minute se amelioreaza sau vindeca suferinta.

Aparat chinezesc de analgezie acupunturala
– U varf = 50 V
– R interna = 10 kW
– R sarcina = 1 kW
– Durata impulsului = 8 m s
– Perioada de recurenta = 100 ms
– Frecventa de recurenta = 10 Hz
– Peroada de modulatie = 3,3 s
– Frecventa de modulatie = 0,3 Hz.

Bibliografie .

  1. C. Ionescu-Targoviste - Electro-acupunctura , Editura Sport-Turism 1984
  2. Florian Petcu - Acupunctura fara ace, Editura Universal Pan, Bucuresti 1998
  3. Ioan Florin Dumitrescu, Dumitru Constantin - Acupunctura stiintifica moderna, Editura Junimea 1977
  4. D. Constantin, C-tin Ionescu-Tirgoviste - Acupunctura de la traditie la stiintele moderne - Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1988
  5. Pascu, Valentin fiz. - Electrostimularea, Tehnium 4 , 1984, p10
  6. Sandu, Lucian dr. - Electrostimularea in terapeutica, Stiinta si Tehnica 7, 1982
  7. Sandu, Lucian dr.- Electrostimularea transcutanata in terapia moderna, Stiinta si Tehnica 12, 1982
  8. Dr. Sabin Ivan - Presopunctura
  9. Ionescu-Tirgoviste, C. -Tratamentul prin acupunctura
  10. Strungaru, R., Cojocaru, V. - "Aparat pentru acupunctura complexa", Cercetari in tehnologie electronica si fiabilitate, Vol 3, 1981-1982?
  11. Caba, T. - Functia energetica a organismului si mecanismele acupuncturii, Ed Litera 1980
  12. Raibulet, Tiberiu; Ana Igyarto Raibulet - Acupunctura mijloc de recuperare functionala, Ed Facla 1978